Bine ati venit

Comuna Fîrţăneşti este amplasată în partea de Est a judeţului Galaţi şi se învecinează la Nord cu Comuna Băneasa şi Oraşul Tg. Bujor, la est se învecinează cu comunele Vlădeşti şi Măstăcani, la Sud se învecinează cu comunele Scânteieşti şi Cuca iar la Vest cu comuna Băleni.

Suprafaţa teriroriului administrativ al comunei este de 8746 ha, cuprinzând, conform datelor statistice pentru anul 2001: 4355 ha teren arabil, 1501 ha păşuni, 768 ha vii, 88 ha livezi, 85 ha ape şi bălţi, restul teritoriului - drumuri, căi ferate, curţi, construcţii.

Comuna este străbătută de drumurile judeţene DJ242(care face legătura cu oraşul Tg. Bujor şi comuna Măstăcani), DJ255(care face legătura cu comuna Cuca), DJ253(care face legătura cu comuna Băleni şi drumul comunal DC19).

Comuna Fîrţăneşti este situată la cca. 6,7 km Vest de graniţa cu Ucraina, fiind dezvoltată pe Valea Chinejei, Rădiciu, Valea Roşie şi Mieloea, pe o distanţă de cca. 15,5km N-S, 11,5km E-V.
Zona în care este amplasată comuna aparţine în mod exclusiv cuaternarului. Acesta se dezvolta în depozite detritice groase, nisipuri şi pietrişuri pe văi şi culmi unde este acoperit de loessuri groase de 6-8 m.

Caracterul geologic determină, în condiţiile lipsei aproape complete de vegetaţie perenă şi arboricolă pe versanţi, o fragmentare deosebită a reliefului şi manifestări de pantă, torente, alunecări, prăbuşiri.
Alcătuirea teriroriului comunei, predominant din culmi deluroase, câmpuri interfluviale piemontane şi terase, cu pante în general reduse, face ca activitatea proceselor actuale de modelare să fie mai activă şi mai frecventă pe versanţii văilor şi în bazinele torenţiale.

Diferenţele de la Nord spre Sud, determinate de dispunerea în trepte cu altitudini, pante şi energie de relief din ce în ce mai scăzute de la colinele Tutovei şi Podişul Covurlui până în Lunca Siretului, au creat şi unele deosebiri atât în frecvenţa anumitor tipuri de procese cât şi în intensitatea lor, teritoriul pe care se află în zona de est a Judeţului Galaţi formată din podişuri şi Colinele Covurluiului.
Din punct de vedete morfologic comuna se află amplasată în Podişul Covurluiului format din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argilă policene cu structura monoclimală care determină un relief specific pentru întregul podiş al Moldovei, culmi lungi şi poduri largi separate prin văi consecvente pe direcţia N-S.

Chineja străbate comuna longitudinal de la Nord spre Sud cu o vale foarte largă circa 500 m, până în dreptul localităţii Măstăcani, de unde-şi schimbă direcţia spre Est printr-un curs foarte meandrat în lunca cei poartă numele.Această vale primeşte pe drapta rîul Covurlui care se uneşte cu satul Viile, iar spre stânga pârâul Radiciul care se uneşte cu Chineja la Sudul satului Fîrţăneşti.

Văile Covurlui şi Radici au văi colmatate cu un debit foarte mic, care poate deveni catastrofal în câteva ore. Colmatările sînt produse de inundaţiile din timpul ploilor torenţiale precum şi de eroziunea solurilor. Rocile importante hidrologice sunt formaţiunile cuaternare ale cuverturii neogene situate mai aproape de suprafaţa solului şi constituite din roci granulate care permit înmagazinarea şi circulaţia apei. Acestea apar la 8-9 m adâncime în satele Fîrţăneşti şi Viile.

Apele constituie complex acvifor şi se caracterizează prin prezenţa fierului peste limita admisă, fiind adeseori necorespunzătoare condiţiilor de potabilitate.
În zona cercetată granulozitatea fină a materialului acumulat în aceste lunci este o consecinţă a vitezei reduse de curgere a râului Chineja în porţiunea de val.

Solurile predominante pe teritoriul comunei sunt cele zonale, aparţinând tipurilor cernozomice, alături de care apar soluri cenuşii, soluri brune, podzolice, iar dintre cele azonale se întîlnesc solurile aluviale.
Datorită structurii solului, întregul judeţ Galaţi inclusiv zona analizată deţine cantităţi însemnate de roci utile şi materiale de construcţii: argile, luturi, nisipuri şi pietrişuri.